2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încocârjat, ~ă av, a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: încocârja] (Pop) 1 Încovoiat2. 2 (Spc; d. nas) Acvilin.

COCÂRJÁT, -Ă, cocârjați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Îndoit, adus de spate; gârbovit. 2. (Despre nas sau cioc) Coroiat, încovoiat. [Var.: cocârjít, -ă adj.] – V. cocârja.

COCÂRJÁT, -Ă, cocârjați, -te, adj. 1. (Despre oameni) Îndoit, adus de spate; gârbovit. 2. (Despre nas sau cioc) Coroiat, încovoiat. [Var.: cocârjít, -ă adj.] – V. cocârja.

COCÂRJÍT, -Ă adj. v. cocârjat.

COCÂRJÍT, -Ă adj. v. cocârjat.

cocârjat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cocârja] 1-2 Cocârjare (1-2).

cocârjat2, ~ă a [At: PAMFILE, J. III, ap. DA / Pl: ~ați, ~e / E: cocârja] 1 Încovoiat. 2 (Spc; d. nas) Acvilin. 3 (Spc; d. unghii) Cu vârful îndoit, ca ghearele Si: cocârjit1 (3).

COCÎRJÁT, -Ă, cocîrjați, -te, adj. 1. Îndoit de spate, încovoiat, gîrbovit. Plecase, lăsîndu-mă cocîrjat sub grinzi. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 221. Pandele se arătă spelb și slab... înalt și cocîrjat. MACEDONSKI, O. III 49. 2. (Despre nas) Coroiat, încovoiat. Nasul cocîrjat și prăvălit la vale ca un plisc de bufniță. VLAHUȚĂ, N. 125. Marcus poartă o cocoașă în spate și alta în piept, și un nas mare și cocîrjat. ODOBESCU, S. I 43. – Variante: cocîrjít, -ă (STANCU, D. 92, REBREANU, R. II 34), încocîrját, -ă (CAMIL PETRESCU, U. N. 374) adj.

COCÎRJÍT, -Ă adj. v. cocîrjat.

ÎNCOCÎRJÁT, -Ă adj. v. cocîrjat.

cocârjat a. recurbat: nas cocârjat OD. [Compromis între coacă și cârjă, lit. îndoit în formă de cârjă].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COCÂRJÁT adj. 1. v. adus. 2. v. coroiat.

COCÎRJAT adj. 1. adus, aplecat, cocoșat, curbat, gîrbov, gîrbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strîmb, strîmbat, sucit. (Are spinarea ~.) 2. acvilin, adus, coroiat, curbat, încovoiat, (reg.) coroietic. (Nas ~.)

Intrare: încocârjat
încocârjat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încocârjat
  • ‑ncocârjat
  • încocârjatul
  • încocârjatu‑
  • ‑ncocârjatul
  • ‑ncocârjatu‑
  • încocârja
  • ‑ncocârja
  • încocârjata
  • ‑ncocârjata
plural
  • încocârjați
  • ‑ncocârjați
  • încocârjații
  • ‑ncocârjații
  • încocârjate
  • ‑ncocârjate
  • încocârjatele
  • ‑ncocârjatele
genitiv-dativ singular
  • încocârjat
  • ‑ncocârjat
  • încocârjatului
  • ‑ncocârjatului
  • încocârjate
  • ‑ncocârjate
  • încocârjatei
  • ‑ncocârjatei
plural
  • încocârjați
  • ‑ncocârjați
  • încocârjaților
  • ‑ncocârjaților
  • încocârjate
  • ‑ncocârjate
  • încocârjatelor
  • ‑ncocârjatelor
vocativ singular
plural
Intrare: cocârjat
cocârjat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocârjat
  • cocârjatul
  • cocârjatu‑
  • cocârja
  • cocârjata
plural
  • cocârjați
  • cocârjații
  • cocârjate
  • cocârjatele
genitiv-dativ singular
  • cocârjat
  • cocârjatului
  • cocârjate
  • cocârjatei
plural
  • cocârjați
  • cocârjaților
  • cocârjate
  • cocârjatelor
vocativ singular
plural
cocârjit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocârjit
  • cocârjitul
  • cocârjitu‑
  • cocârji
  • cocârjita
plural
  • cocârjiți
  • cocârjiții
  • cocârjite
  • cocârjitele
genitiv-dativ singular
  • cocârjit
  • cocârjitului
  • cocârjite
  • cocârjitei
plural
  • cocârjiți
  • cocârjiților
  • cocârjite
  • cocârjitelor
vocativ singular
plural
încocârjat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încocârjat
  • ‑ncocârjat
  • încocârjatul
  • încocârjatu‑
  • ‑ncocârjatul
  • ‑ncocârjatu‑
  • încocârja
  • ‑ncocârja
  • încocârjata
  • ‑ncocârjata
plural
  • încocârjați
  • ‑ncocârjați
  • încocârjații
  • ‑ncocârjații
  • încocârjate
  • ‑ncocârjate
  • încocârjatele
  • ‑ncocârjatele
genitiv-dativ singular
  • încocârjat
  • ‑ncocârjat
  • încocârjatului
  • ‑ncocârjatului
  • încocârjate
  • ‑ncocârjate
  • încocârjatei
  • ‑ncocârjatei
plural
  • încocârjați
  • ‑ncocârjați
  • încocârjaților
  • ‑ncocârjaților
  • încocârjate
  • ‑ncocârjate
  • încocârjatelor
  • ‑ncocârjatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cocârjat cocârjit încocârjat

  • 1. (Despre oameni) Îndoit, adus de spate.
    exemple
    • Plecase, lăsîndu-mă cocîrjat sub grinzi. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 221.
      surse: DLRLC
    • Pandele se arătă spelb și slab... înalt și cocîrjat. MACEDONSKI, O. III 49.
      surse: DLRLC
  • 2. Despre nas sau cioc:
    exemple
    • Nasul cocîrjat și prăvălit la vale ca un plisc de bufniță. VLAHUȚĂ, N. 125.
      surse: DLRLC
    • Marcus poartă o cocoașă în spate și alta în piept, și un nas mare și cocîrjat. ODOBESCU, S. I 43.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi cocârja
    surse: DEX '98