opțiuni
  • info
7 definiții pentru încălâfat

Explicative DEX

încălâfat, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 237 / Pl: ~ați, ~e / E: în- + calâf + at] (Înv) Prevăzut cu calâf.

ÎNCĂLÎFAT, Ă, încălîfați, -te, adj. (Înv., despre ciubuc) Așezat într-un toc, într-o pungă. [Var.: încălăfat, -ă adj.] – Din în- + călif (puțin folosit).

încălâfat a. cu calâf: ciubuc încălâfat NEGR.

ÎNCĂLĂFAT, -Ă adj. v. încălîfat.

ÎNCĂLĂFAT, -Ă adj. v. încălîfat.

ÎNCĂLÎFAT, -Ă, încălîfați, -te, adj. (Învechit, despre ciubuc) Așezat într-un toc, într-o pungă. Un arnăut cu ciubucul încălîfat în mînă și cu pistoale în brîu. RUSSO, S. 103. – Variantă: încălăfat, -ă (NEGRUZZI, S. I 237) adj.

încălîfát, -ă adj. Vechĭ. Cu călîf: cĭubuc încălîfat. – Și încal- și încîl.

Arhaisme și regionalisme

încălâfat adj. m. (înv.; despre ciubuc) cu calâf (cu toc).

Intrare: încălâfat
încălâfat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încălâfat
  • ‑ncălâfat
  • încălâfatul
  • încălâfatu‑
  • ‑ncălâfatul
  • ‑ncălâfatu‑
  • încălâfată
  • ‑ncălâfată
  • încălâfata
  • ‑ncălâfata
plural
  • încălâfați
  • ‑ncălâfați
  • încălâfații
  • ‑ncălâfații
  • încălâfate
  • ‑ncălâfate
  • încălâfatele
  • ‑ncălâfatele
genitiv-dativ singular
  • încălâfat
  • ‑ncălâfat
  • încălâfatului
  • ‑ncălâfatului
  • încălâfate
  • ‑ncălâfate
  • încălâfatei
  • ‑ncălâfatei
plural
  • încălâfați
  • ‑ncălâfați
  • încălâfaților
  • ‑ncălâfaților
  • încălâfate
  • ‑ncălâfate
  • încălâfatelor
  • ‑ncălâfatelor
vocativ singular — —
plural — —
încălăfat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încălăfat
  • ‑ncălăfat
  • încălăfatul
  • încălăfatu‑
  • ‑ncălăfatul
  • ‑ncălăfatu‑
  • încălăfată
  • ‑ncălăfată
  • încălăfata
  • ‑ncălăfata
plural
  • încălăfați
  • ‑ncălăfați
  • încălăfații
  • ‑ncălăfații
  • încălăfate
  • ‑ncălăfate
  • încălăfatele
  • ‑ncălăfatele
genitiv-dativ singular
  • încălăfat
  • ‑ncălăfat
  • încălăfatului
  • ‑ncălăfatului
  • încălăfate
  • ‑ncălăfate
  • încălăfatei
  • ‑ncălăfatei
plural
  • încălăfați
  • ‑ncălăfați
  • încălăfaților
  • ‑ncălăfaților
  • încălăfate
  • ‑ncălăfate
  • încălăfatelor
  • ‑ncălăfatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

încălâfat, încălâfatăadjectiv

  • 1. învechit (Despre ciubuc) Așezat într-un toc, într-o pungă. DLRLC DLRM
    • format_quote Un arnăut cu ciubucul încălîfat în mînă și cu pistoale în brîu. RUSSO, S. 103. DLRLC
etimologie:
  • în- + călif (puțin folosit). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.