3 definiții pentru înălbitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNĂLBITÓR, înălbitori, s. m. Substanță folosită pentru albire și curățarea rufelor în procesul de spălare. – Înălbi + suf. -tor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*înălbitór (î-năl-/în-ăl-) s. m., pl. înălbitóri

înălbitór s. m., adj. m., pl. înălbitóri; f. sg. și pl. înălbitoáre

Intrare: înălbitor
înălbitor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înălbitor
  • ‑nălbitor
  • înălbitorul
  • înălbitoru‑
  • ‑nălbitorul
  • ‑nălbitoru‑
plural
  • înălbitori
  • ‑nălbitori
  • înălbitorii
  • ‑nălbitorii
genitiv-dativ singular
  • înălbitor
  • ‑nălbitor
  • înălbitorului
  • ‑nălbitorului
plural
  • înălbitori
  • ‑nălbitori
  • înălbitorilor
  • ‑nălbitorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)