2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împungăli vta [At: COMAN, GL. / Pzi: ~lesc / E: împunge + -ăli] (Reg; mai ales d. începători) 1-2 A coase (încet sau) fără dibăcie. 3 A face o cusătură prea migăloasă.

ÎMPUNGĂLÍ, împungălesc, vb. IV. Tranz. (Rar, mai ales despre începători) A coase încet, migălos, fără dibăcie, (uneori) rău.

ÎMPUNGĂLÍ, împungălesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A coase încet, fără dibăcie. – Din împung (prez. ind. al lui împunge).

împungălésc v. tr. (d. împung). Împung mult și des cu acu, cos: femeĭa împungălea pînza.

Intrare: împungălit
împungălit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împungălit
  • ‑mpungălit
  • împungălitul
  • împungălitu‑
  • ‑mpungălitul
  • ‑mpungălitu‑
  • împungăli
  • ‑mpungăli
  • împungălita
  • ‑mpungălita
plural
  • împungăliți
  • ‑mpungăliți
  • împungăliții
  • ‑mpungăliții
  • împungălite
  • ‑mpungălite
  • împungălitele
  • ‑mpungălitele
genitiv-dativ singular
  • împungălit
  • ‑mpungălit
  • împungălitului
  • ‑mpungălitului
  • împungălite
  • ‑mpungălite
  • împungălitei
  • ‑mpungălitei
plural
  • împungăliți
  • ‑mpungăliți
  • împungăliților
  • ‑mpungăliților
  • împungălite
  • ‑mpungălite
  • împungălitelor
  • ‑mpungălitelor
vocativ singular
plural
Intrare: împungăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împungăli
  • ‑mpungăli
  • împungălire
  • ‑mpungălire
  • împungălit
  • ‑mpungălit
  • împungălitu‑
  • ‑mpungălitu‑
  • împungălind
  • ‑mpungălind
  • împungălindu‑
  • ‑mpungălindu‑
singular plural
  • împungălește
  • ‑mpungălește
  • împungăliți
  • ‑mpungăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împungălesc
  • ‑mpungălesc
(să)
  • împungălesc
  • ‑mpungălesc
  • împungăleam
  • ‑mpungăleam
  • împungălii
  • ‑mpungălii
  • împungălisem
  • ‑mpungălisem
a II-a (tu)
  • împungălești
  • ‑mpungălești
(să)
  • împungălești
  • ‑mpungălești
  • împungăleai
  • ‑mpungăleai
  • împungăliși
  • ‑mpungăliși
  • împungăliseși
  • ‑mpungăliseși
a III-a (el, ea)
  • împungălește
  • ‑mpungălește
(să)
  • împungălească
  • ‑mpungălească
  • împungălea
  • ‑mpungălea
  • împungăli
  • ‑mpungăli
  • împungălise
  • ‑mpungălise
plural I (noi)
  • împungălim
  • ‑mpungălim
(să)
  • împungălim
  • ‑mpungălim
  • împungăleam
  • ‑mpungăleam
  • împungălirăm
  • ‑mpungălirăm
  • împungăliserăm
  • ‑mpungăliserăm
  • împungălisem
  • ‑mpungălisem
a II-a (voi)
  • împungăliți
  • ‑mpungăliți
(să)
  • împungăliți
  • ‑mpungăliți
  • împungăleați
  • ‑mpungăleați
  • împungălirăți
  • ‑mpungălirăți
  • împungăliserăți
  • ‑mpungăliserăți
  • împungăliseți
  • ‑mpungăliseți
a III-a (ei, ele)
  • împungălesc
  • ‑mpungălesc
(să)
  • împungălească
  • ‑mpungălească
  • împungăleau
  • ‑mpungăleau
  • împungăli
  • ‑mpungăli
  • împungăliseră
  • ‑mpungăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împungăli

  • 1. rar (Mai ales despre începători) A coase încet, migălos, fără dibăcie, (uneori) rău.
    surse: DLRLC DLRM

etimologie:

  • împung (prezentul indicativ al lui împunge).
    surse: DLRM