3 definiții pentru împresurătură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împresurătu sf [At: (a. 1657) GCR I, 174/2 / V: ~săr~ / Pl: ~ri / E: împresura + -ură] (Înv) 1-4 împresurare (1-4). 5 Sugrumare. 6-7 Împresurare (6-7). 8 (Fig) Copleșire. 9-10 Împresurare (9-10). 11 Asediere.

împresurătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Uzurpare.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

împresurătúră s.f. (reg., înv.) împilare, nedreptățire, încălcare, luare în mod abuziv, răpire de pământ, uzurpare de drepturi.

Intrare: împresurătură
împresurătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împresurătu
  • ‑mpresurătu
  • împresurătura
  • ‑mpresurătura
plural
genitiv-dativ singular
  • împresurături
  • ‑mpresurături
  • împresurăturii
  • ‑mpresurăturii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)