6 definiții pentru împrejuraș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împrejuraș [At: CANTEMIR, HR. 170 / V: (înv) ~egiu~, prejuraș, penpre~ / Pl: ~i / E: împrejur + -aș] (Îvr) 1 sm Locuitor din apropiere Si: vecin, (înv) împrejurean. 2 a $Care se află mereu în jurul cuiva sau a ceva.

ÎMPREJURÁȘ, împrejurași, s. m. (Învechit și regional) Persoană care se află în apropierea cuiva, care este de față la ceva; vecin, megieș. Și dumneavoastră nuntași, Cu toți împrejurași Care v-ați adunat La această cinstită nuntă... SEVASTOS, N. 109. Ascultați, ascultați dumneavoastră, cinstiți nuntași, Și d-voastră împrejurași. TEODORESCU, P. P. 166.

ÎMPREJURÁȘ, împrejurași, s. m. (Înv.) Persoană care se află (la un moment dat) în preajma, în anturajul cuiva; vecin, megieș. – Din împrejur + suf. -aș.

împrejuráș, -ă adj. Vechĭ. Care e pin prejur (asistent, spectator), vecin. – Și prejuraș.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎMPREJURÁȘ s. v. vecin.

Intrare: împrejuraș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împrejuraș
  • ‑mprejuraș
  • împrejurașul
  • împrejurașu‑
  • ‑mprejurașul
  • ‑mprejurașu‑
plural
  • împrejurași
  • ‑mprejurași
  • împrejurașii
  • ‑mprejurașii
genitiv-dativ singular
  • împrejuraș
  • ‑mprejuraș
  • împrejurașului
  • ‑mprejurașului
plural
  • împrejurași
  • ‑mprejurași
  • împrejurașilor
  • ‑mprejurașilor
vocativ singular
  • împrejurașule
  • ‑mprejurașule
  • împrejurașe
  • ‑mprejurașe
plural
  • împrejurașilor
  • ‑mprejurașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

împrejuraș

  • 1. învechit regional Persoană care se află în apropierea cuiva, care este de față la ceva.
    exemple
    • Și dumneavoastră nuntași, Cu toți împrejurași Care v-ați adunat La această cinstită nuntă... SEVASTOS, N. 109.
      surse: DLRLC
    • Ascultați, ascultați dumneavoastră, cinstiți nuntași, Și d-voastră împrejurași. TEODORESCU, P. P. 166.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • împrejur + sufix -aș.
    surse: DLRM