3 definiții pentru împlineală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împlineală sf At: N. COSTIN, ap. LET. II, 87/20 / Pl: ~eli / E: împlini + -eală] 1-3 Împlinire (1-3). 4 (Imp) Înlocuire. 5 (Imp) Compensare. 6-10 Împlinire (6-10). 11 Îngrășare. 12-26 Împlinire (12-26). 27 (Înv; pex) Faptă.
împlineálă f., pl. elĭ, vechĭ ele. Vechĭ. Acțiunea de a împlini, de a executa, de a incasa biru orĭ de a pune sechestru. V. pl-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
împlineálă s.f. (înv.) sumă încasată în mod forțat pentru o datorie, un impozit; amendă, gloabă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: împlineală
împlineală substantiv feminin
substantiv feminin (F54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)