4 definiții pentru împietruire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPIETRUÍRE, împietruiri, s. f. Așezare a unor straturi de pietre sau de pietriș pe partea carosabilă a unui drum; pietruire. – În + pietruire.
ÎMPIETRUÍRE, împietruiri, s. f. Așezare a unor straturi de pietre sau de pietriș pe partea carosabilă a unui drum; pietruire. – În + pietruire.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
împietruire sf [At: MDT 245 / Pl: ~ri / E: împietrui] Pietruire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPIETRUÍRE ~i f. Așternere a unui strat de pietriș pe un drum. /v. a (se) împietri
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
împietruíre s. f. (sil. -tru-), g.-d. art. împietruírii; pl. împietruíri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: împietruire
împietruire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
împietruire
- 1. Așezare a unor straturi de pietre sau de pietriș pe partea carosabilă a unui drum.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: pietruire
etimologie:
- În + pietruiresurse: DEX '98 DEX '09