2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îmboldorit, ~ă a, av vz îmbodolit
îmboldori v vz îmbodoli
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmbobolésc și (maĭ des) îmbodolésc (Mold. Munt.) și (maĭ rar) îmboborojésc, -zésc și boborojésc v. tr. (reflex. ca și buburuză, înfofolesc. V. și bodroanțe). Încotoșmănez. – Și îmboldoresc (Trans. Mold.). – Sov. 15, jud. Putna), îmbondoresc (Trans.), îmbondolesc (Bucov.) și îmboborojez: uniĭ înboborojațĭ de nicĭ ochiĭ nu li se maĭ văd (VR. 1911, 8, 205).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
îmboldorésc, V. îmbobolesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îmboldorít, îmboldorítă, (îmboldorât, îmboldorítă, îmbondorit, -ă,) adj. (reg.) învălit la gât, înfășurat, înfofolit, încroșnat, încotoșmănat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
îmboldorí (îmboldorî, îmbondorí), îmboldorésc (îmboldorắsc, îmbondorésc), vb. IV (reg.) a (se) învăli la gât, a (se) înfășura bine, a (se) înfofoli, a (se) încroșna, a (se) încotoșmăni.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||