4 definiții pentru îmbărbura


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

îmbărbura vtr [At: HEM 2517 / S și: (îrg) înb~ / Pzi: ~rez / E: în- + bărbura] (Reg; în superstiții) 1-2 A (se) însemna cu semnul sfintei cruci la bărbie, frunte, obraji, cu zeama fructelor de călin (sau cu miere), în ziua Sf. Barbara (4 decembrie), ca să nu se îmbolnăvească de vărsat.

îmbărburà v. a unge la sfânta Barbura pe copii (în frunte, în cei doi obraii și la buric) cu căline (numite si barbure) amestecate cu miere, ca să fie feriți de vărsat. V. Barbura.

îmbărburéz v. tr. Vest. Ung la sfînta Varvára (numită și Bárbura [Bárbara]) copiiĭ cu zeamă de căline ș. a. pe barbă, frunte și obrajĭ ca să fie ferițĭ de vărsat, după credința poporuluĭ (4 Dec.).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbărburá, îmbărburéz, vb. I (reg.) a unge (în ziua de 4 dec. a Sfintei Varvara) pe copii cu căline (barbure) amestecate cu miere pe frunte, pe obraji și la buric, ca să fie feriți de vărsat.

Intrare: îmbărbura
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbărbura
  • ‑mbărbura
  • îmbărburare
  • ‑mbărburare
  • îmbărburat
  • ‑mbărburat
  • îmbărburatu‑
  • ‑mbărburatu‑
  • îmbărburând
  • ‑mbărburând
  • îmbărburându‑
  • ‑mbărburându‑
singular plural
  • îmbărburea
  • ‑mbărburea
  • îmbărburați
  • ‑mbărburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbărburez
  • ‑mbărburez
(să)
  • îmbărburez
  • ‑mbărburez
  • îmbărburam
  • ‑mbărburam
  • îmbărburai
  • ‑mbărburai
  • îmbărburasem
  • ‑mbărburasem
a II-a (tu)
  • îmbărburezi
  • ‑mbărburezi
(să)
  • îmbărburezi
  • ‑mbărburezi
  • îmbărburai
  • ‑mbărburai
  • îmbărburași
  • ‑mbărburași
  • îmbărburaseși
  • ‑mbărburaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbărburea
  • ‑mbărburea
(să)
  • îmbărbureze
  • ‑mbărbureze
  • îmbărbura
  • ‑mbărbura
  • îmbărbură
  • ‑mbărbură
  • îmbărburase
  • ‑mbărburase
plural I (noi)
  • îmbărburăm
  • ‑mbărburăm
(să)
  • îmbărburăm
  • ‑mbărburăm
  • îmbărburam
  • ‑mbărburam
  • îmbărburarăm
  • ‑mbărburarăm
  • îmbărburaserăm
  • ‑mbărburaserăm
  • îmbărburasem
  • ‑mbărburasem
a II-a (voi)
  • îmbărburați
  • ‑mbărburați
(să)
  • îmbărburați
  • ‑mbărburați
  • îmbărburați
  • ‑mbărburați
  • îmbărburarăți
  • ‑mbărburarăți
  • îmbărburaserăți
  • ‑mbărburaserăți
  • îmbărburaseți
  • ‑mbărburaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbărburea
  • ‑mbărburea
(să)
  • îmbărbureze
  • ‑mbărbureze
  • îmbărburau
  • ‑mbărburau
  • îmbărbura
  • ‑mbărbura
  • îmbărburaseră
  • ‑mbărburaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)