11 intrări
9 definiții

Sinonime

CER s. 1. boltă, firmament, (rar) arc, boltire, (înv.) crug, crângul cerului, (fig.) tărie. (cerul e plin de stele.) 2. v. văzduh. 3. v. rai. 4. (BIS.) divinitate, dumnezeire, pronie, providență. 5. (ANAT.) cerul-gurii = palat, boltă palatină, (înv.) păraț.

BRÂUL-CERULUI s. v. curcubeu.

CANDELA-CERULUI s. v. steaua polară.

CERE vb. 1. a pretinde, a reclama, a revendica, (înv. și reg.) a striga, (înv.) a pretendelui, a pretendui, (grecism înv.) a pretenderisi. (~ să i se facă dreptate.) 2. a pretinde, (înv. și pop.) a apuca. (~ cuiva birul.) 3. v. vrea. 4. a dori, a pofti, a voi, a vrea. (Ochii văd, inima ~.) 5. v. solicita. 6. a apela, a recurge, a solicita, (Transilv.) a suruclui. (~ ajutorul lor.) 7. v. peți. 8. v. cerși. 9. v. necesita. 10. v. implica. 11. v. trebui. 12. v. căuta.

CERE vb. v. căuta.

CIUR s. 1. v. sită. 2. v. rețea.

CRÂNGUL CERULUI s. v. boltă, cer, firmament.

ROUA-CERULUI s. v. mană-de-apă.

RO s. (BOT.) roua-cerului (Drosera rotundifolia) = roua-soarelui, (prin Transilv.) rocă; roua-soarelui v. roua-cerului.

Intrare: cer (arbore)
cer1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cer
  • cerul
  • ceru‑
plural
  • ceri
  • cerii
genitiv-dativ singular
  • cer
  • cerului
plural
  • ceri
  • cerilor
vocativ singular
plural
Intrare: cer (boltă)
cer2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cer
  • cerul
  • ceru‑
plural
  • ceruri
  • cerurile
genitiv-dativ singular
  • cer
  • cerului
plural
  • ceruri
  • cerurilor
vocativ singular
plural
Intrare: cer (suf., porc)
cer3 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • cer
Intrare: brâul-cerului
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brâul-cerului
plural
  • brâiele-cerului
genitiv-dativ singular
  • brâului-cerului
plural
  • brâielor-cerului
vocativ singular
plural
Intrare: candela-cerului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • candela-cerului
plural
genitiv-dativ singular
  • candelei-cerului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cere
verb (VT602)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cere
  • cerere
  • cerut
  • cerutu‑
  • cerând
  • cerându‑
singular plural
  • cere
  • cereți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cer
(să)
  • cer
  • ceream
  • cerui
  • cerusem
a II-a (tu)
  • ceri
(să)
  • ceri
  • cereai
  • ceruși
  • ceruseși
a III-a (el, ea)
  • cere
(să)
  • cea
  • cerea
  • ceru
  • ceruse
plural I (noi)
  • cerem
(să)
  • cerem
  • ceream
  • cerurăm
  • ceruserăm
  • cerusem
a II-a (voi)
  • cereți
(să)
  • cereți
  • cereați
  • cerurăți
  • ceruserăți
  • ceruseți
a III-a (ei, ele)
  • cer
(să)
  • cea
  • cereau
  • ceru
  • ceruseră
Intrare: cero
prefix (I7-P)
  • cero
cer3 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • cer
prefix (I7-P)
  • ceri
Intrare: cerul-gurii
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cerul-gurii
plural
genitiv-dativ singular
  • cerului-gurii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cherato-
prefix (I7-P)
  • cherato
prefix (I7-P)
  • cherat
chera2 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • chera
prefix (I7-P)
  • cher
prefix (I7-P)
  • cerato
cerat3 (pref.) element de compunere prefix
prefix (I7-P)
  • cerat
prefix (I7-P)
  • kerato
cer3 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • cer
prefix (I7-P)
  • cera
Intrare: ciur (s.n.)
ciur1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciur
  • ciurul
  • ciuru‑
plural
  • ciururi
  • ciururile
genitiv-dativ singular
  • ciur
  • ciurului
plural
  • ciururi
  • ciururilor
vocativ singular
plural
cer2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cer
  • cerul
  • ceru‑
plural
  • ceruri
  • cerurile
genitiv-dativ singular
  • cer
  • cerului
plural
  • ceruri
  • cerurilor
vocativ singular
plural
cior
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: roua-cerului
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • roua-cerului
plural
genitiv-dativ singular
  • rouăi-cerului
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Un articol lingvistic

Exemple de pronunție a termenului „cer” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50