3 intrări

3 definiții

Sinonime

ÎNCEPUT s. 1. debut, (înv.) primiții (pl.), primordiu, (fig.) start. (A avut un ~ bun.) 2. v. origine. 3. v. cap.

ÎNCEPE vb. 1. v. inaugura. 2. v. iniția. 3. a debuta. (Acțiunea ~ bine.) 4. a se apuca, a (se) porni, a se pune. (A ~ să mănânce.) 5. a porni, (prin Transilv.) a arădui. (Au ~ să se certe.) 6. a se porni, (înv. și pop.) a rupe. (~ a cânta.) 7. a se porni, a prinde. (~ să țipe, să fugă.) 8. a porni, (înv. și pop.) a purcede. (A ~ dansul, nunta.) 9. v. debuta. 10. v. stârni, (înv. și reg.) a se scociorî, (fig.) a se naște. (A ~ din senin o furtună.)

ÎNCEPE vb. v. concepe, procrea.

Intrare: început (adj.)
început2 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • început
  • ‑nceput
  • începutul
  • începutu‑
  • ‑nceputul
  • ‑nceputu‑
  • începu
  • ‑ncepu
  • începuta
  • ‑nceputa
plural
  • începuți
  • ‑ncepuți
  • începuții
  • ‑ncepuții
  • începute
  • ‑ncepute
  • începutele
  • ‑nceputele
genitiv-dativ singular
  • început
  • ‑nceput
  • începutului
  • ‑nceputului
  • începute
  • ‑ncepute
  • începutei
  • ‑nceputei
plural
  • începuți
  • ‑ncepuți
  • începuților
  • ‑ncepuților
  • începute
  • ‑ncepute
  • începutelor
  • ‑nceputelor
vocativ singular
plural
Intrare: început (s.n.)
început1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • început
  • ‑nceput
  • începutul
  • începutu‑
  • ‑nceputul
  • ‑nceputu‑
plural
  • începuturi
  • ‑nceputuri
  • începuturile
  • ‑nceputurile
genitiv-dativ singular
  • început
  • ‑nceput
  • începutului
  • ‑nceputului
plural
  • începuturi
  • ‑nceputuri
  • începuturilor
  • ‑nceputurilor
vocativ singular
plural
denceput
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: începe
verb (VT602)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • începe
  • ‑ncepe
  • începere
  • ‑ncepere
  • început
  • ‑nceput
  • începutu‑
  • ‑nceputu‑
  • începând
  • ‑ncepând
  • începându‑
  • ‑ncepându‑
singular plural
  • începe
  • ‑ncepe
  • începeți
  • ‑ncepeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încep
  • ‑ncep
(să)
  • încep
  • ‑ncep
  • începeam
  • ‑ncepeam
  • începui
  • ‑ncepui
  • începusem
  • ‑ncepusem
a II-a (tu)
  • începi
  • ‑ncepi
(să)
  • începi
  • ‑ncepi
  • începeai
  • ‑ncepeai
  • începuși
  • ‑ncepuși
  • începuseși
  • ‑ncepuseși
a III-a (el, ea)
  • începe
  • ‑ncepe
(să)
  • încea
  • ‑ncea
  • începea
  • ‑ncepea
  • începu
  • ‑ncepu
  • începuse
  • ‑ncepuse
plural I (noi)
  • începem
  • ‑ncepem
(să)
  • începem
  • ‑ncepem
  • începeam
  • ‑ncepeam
  • începurăm
  • ‑ncepurăm
  • începuserăm
  • ‑ncepuserăm
  • începusem
  • ‑ncepusem
a II-a (voi)
  • începeți
  • ‑ncepeți
(să)
  • începeți
  • ‑ncepeți
  • începeați
  • ‑ncepeați
  • începurăți
  • ‑ncepurăți
  • începuserăți
  • ‑ncepuserăți
  • începuseți
  • ‑ncepuseți
a III-a (ei, ele)
  • încep
  • ‑ncep
(să)
  • încea
  • ‑ncea
  • începeau
  • ‑ncepeau
  • începu
  • ‑ncepu
  • începuseră
  • ‑ncepuseră
cepe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)