O definiție pentru țintat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
țintat1, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 268 / Pl: ~ați, ~e / E: țintă1 + -at] 1 Întărit cu ținte1 (1-3) sau cuie Si: țintuit (1). 2 Împodobit cu ținte1 (4-7) Si: țintuit (3), (reg) țintelat. 3 (D. animale, mai ales d. cai și vite) Care are o țintă1 (10) albă sau, rar, neagră, în frunte Si: stelat, (reg) țint, ținteș (6).
Intrare: țintat
țintat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)