2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

încasat1 sn [At: DA ms / V: (iuz) in~ / Pl: -uri / E: încasa] 1-5 Încasare (1-5).

încasat2, ~ă a [At: DA ms / V: (iuz) in~ / Pl: ~ați, ~e / E: încasa] 1-3 (D. sume de bani) Primit (în schimbul unei polițe,) (al unui certificat bancar sau) ca urmare a retragerii dintr-un cont.

incasa v vz încasa

incasat1 sn vz încasat1

incasat2, ~ă a vz încasat2

încasa vt [At: PAS, Z. I, 316 / V: (iuz) in~ / Pzi: ~sez / E: it incassare] 1-3 A primi o sumă de bani (în schimbul unei polițe) (al unui certificat bancar sau) ca urmare a retragerii dintr-un cont. 4 (Pex) A primi bani. 5 (Fam; fig) A primi lovituri.

Intrare: încasat
încasat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încasat
  • ‑ncasat
  • încasatul
  • încasatu‑
  • ‑ncasatul
  • ‑ncasatu‑
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasata
  • ‑ncasata
plural
  • încasați
  • ‑ncasați
  • încasații
  • ‑ncasații
  • încasate
  • ‑ncasate
  • încasatele
  • ‑ncasatele
genitiv-dativ singular
  • încasat
  • ‑ncasat
  • încasatului
  • ‑ncasatului
  • încasate
  • ‑ncasate
  • încasatei
  • ‑ncasatei
plural
  • încasați
  • ‑ncasați
  • încasaților
  • ‑ncasaților
  • încasate
  • ‑ncasate
  • încasatelor
  • ‑ncasatelor
vocativ singular
plural
incasat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incasat
  • incasatul
  • incasatu‑
  • incasa
  • incasata
plural
  • incasați
  • incasații
  • incasate
  • incasatele
genitiv-dativ singular
  • incasat
  • incasatului
  • incasate
  • incasatei
plural
  • incasați
  • incasaților
  • incasate
  • incasatelor
vocativ singular
plural
Intrare: încasa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasare
  • ‑ncasare
  • încasat
  • ‑ncasat
  • încasatu‑
  • ‑ncasatu‑
  • încasând
  • ‑ncasând
  • încasându‑
  • ‑ncasându‑
singular plural
  • încasea
  • ‑ncasea
  • încasați
  • ‑ncasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încasez
  • ‑ncasez
(să)
  • încasez
  • ‑ncasez
  • încasam
  • ‑ncasam
  • încasai
  • ‑ncasai
  • încasasem
  • ‑ncasasem
a II-a (tu)
  • încasezi
  • ‑ncasezi
(să)
  • încasezi
  • ‑ncasezi
  • încasai
  • ‑ncasai
  • încasași
  • ‑ncasași
  • încasaseși
  • ‑ncasaseși
a III-a (el, ea)
  • încasea
  • ‑ncasea
(să)
  • încaseze
  • ‑ncaseze
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasă
  • ‑ncasă
  • încasase
  • ‑ncasase
plural I (noi)
  • încasăm
  • ‑ncasăm
(să)
  • încasăm
  • ‑ncasăm
  • încasam
  • ‑ncasam
  • încasarăm
  • ‑ncasarăm
  • încasaserăm
  • ‑ncasaserăm
  • încasasem
  • ‑ncasasem
a II-a (voi)
  • încasați
  • ‑ncasați
(să)
  • încasați
  • ‑ncasați
  • încasați
  • ‑ncasați
  • încasarăți
  • ‑ncasarăți
  • încasaserăți
  • ‑ncasaserăți
  • încasaseți
  • ‑ncasaseți
a III-a (ei, ele)
  • încasea
  • ‑ncasea
(să)
  • încaseze
  • ‑ncaseze
  • încasau
  • ‑ncasau
  • încasa
  • ‑ncasa
  • încasaseră
  • ‑ncasaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • incasa
  • incasare
  • incasat
  • incasatu‑
  • incasând
  • incasându‑
singular plural
  • incasea
  • incasați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • incasez
(să)
  • incasez
  • incasam
  • incasai
  • incasasem
a II-a (tu)
  • incasezi
(să)
  • incasezi
  • incasai
  • incasași
  • incasaseși
a III-a (el, ea)
  • incasea
(să)
  • incaseze
  • incasa
  • incasă
  • incasase
plural I (noi)
  • incasăm
(să)
  • incasăm
  • incasam
  • incasarăm
  • incasaserăm
  • incasasem
a II-a (voi)
  • incasați
(să)
  • incasați
  • incasați
  • incasarăți
  • incasaserăți
  • incasaseți
a III-a (ei, ele)
  • incasea
(să)
  • incaseze
  • incasau
  • incasa
  • incasaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)