2 definiții pentru zvoniț

Explicative DEX

zvoniț sn [At: NOVACOVICIU, ap. CADE / S și: sv~ / Pl: ~e / E: zvon2 + -eț] 1-2 (Ban; șhp) Clopoțel (1-2). corectat(ă)

svoniț sn vz zvoniț

Intrare: zvoniț
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zvoniț
  • zvonițul
  • zvonițu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • zvoniț
  • zvonițului
plural
vocativ singular
plural
svoniț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)