vohod sn [At: MINEIUL (1776), 66^r2/16 / V: văh~ (Pl și: văhoade), (rar) vah~, vahodă sf, văhodă sf, voh~ / Pl: ~uri, (rar) ~oade / E: slv въходъ] (Bis) 1 Intrare a preotului în biserică prin ușile împărătești, în cadrul liturghiei, la ortodocși. 2 (Îs) ~ul cel mic Deplasare a preotului prin mijlocul bisericii cu evanghelia sau cu cădelnița de la proscomidie la pristol, în cadrul unei liturghii. 3 (Îs) ~ul cel mare Ducere de către preot, prin mijlocul bisericii, a sfintelor daruri de la proscomidie la pristol, ca ofrandă în cadrul liturghiei din duminica Floriilor.

vahod sn vz vohod

vahodă sf vz vohod

văhod sn vz vohod

văhodă sf vz vohod

vhod sn vz vohod