2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

viermuit, ~ă a [At: ALR I, 878/695 / Pl: ~iți, ~e / E: viermui] (Reg) 1-2 Viermănos (1-2).

viermui vi [At: LM / Pzi: 3 ~ește, (rar) viermuie / E: vierme + -ui] 1 (Rar; d. viermi) A se mișca dezordonat, în număr mare Si: a colcăi (2), a mișuna, (reg) a viermeti. 2 (Subiectul indică locul în care se produce mișcarea) A fi plin de viermi care foiesc. 3 (D. o mulțime de ființe aflată într-un anumit spațiu) A se mișca neîncetat și în număr mare de colo până acolo Si: a foi1 (4), a forfoti (2), a furnica (1), a mișui, a mișuna. 4 (Subiectul indică spațiul în care se produce mișcarea; construit cu pp „de”) A fi plin de…

Intrare: viermuit
viermuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: viermui
  • silabație: vier-mu-i info
verb (V408)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • viermui
  • viermuire
  • viermuit
  • viermuitu‑
  • viermuind
  • viermuindu‑
singular plural
  • viermuiește
  • viermuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • viermuiesc
(să)
  • viermuiesc
  • viermuiam
  • viermuii
  • viermuisem
a II-a (tu)
  • viermuiești
(să)
  • viermuiești
  • viermuiai
  • viermuiși
  • viermuiseși
a III-a (el, ea)
  • viermuiește
(să)
  • viermuiască
  • viermuia
  • viermui
  • viermuise
plural I (noi)
  • viermuim
(să)
  • viermuim
  • viermuiam
  • viermuirăm
  • viermuiserăm
  • viermuisem
a II-a (voi)
  • viermuiți
(să)
  • viermuiți
  • viermuiați
  • viermuirăți
  • viermuiserăți
  • viermuiseți
a III-a (ei, ele)
  • viermuiesc
(să)
  • viermuiască
  • viermuiau
  • viermui
  • viermuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)