O definiție pentru vechilet
Explicative DEX
vechilet sn [At: CARAGEA, L. 53/4 / Pl: ~uri, ~e / E: tc vekâlet] (Înv) 1-2 (Act prin care se acorda) împuternicirea de a acționa în calitate de vechil (4) Si: (înv) vechilâc (1-2), vechilimea (1-2), (îvr)vechilimet (1-2) Vz procură, mandat. 3 Calitatea de vechil (4) Si: (înv) vechilâc (3). 4 Slujba vechilului (4) Si: (înv) vechilâc (4).
Intrare: vechilet
vechilet substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: Scriban | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)