Forma triangul este o variantă a lui trianglu.
5 definiții pentru trianglu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
trianglu sn [At: AMFILOHIE, G. F. 103v/l 1 / P: tri-an~ / V: (înv) ~agol, ~gol, ~gul, ~iun~ / Pl: ~ri / E: fr triangle, it triangolo, lat triangulum] 1 (Înv) Triunghi (1). 2 Instrument muzical de percuție făcut dintr-o bară cilindrică de oțel îndoită în formă de triunghi, care produce sunete cristaline prin lovire cu o baghetă din același metal Si: (înv) triunghi (4).
triagol sm vz trianglu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triangol sn vz trianglu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triangul sn vz trianglu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
triunglu sn vz trianglu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: trianglu
trianglu substantiv neutru
- silabație: tri-an-glu
substantiv neutru (N39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
triagol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
triunglu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
triangol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
triangul substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)