O definiție pentru săcuieț
Explicative DEX
săcuieț sn [At: ANON. CAR. / P: ~cu-ieț / Pl: ~e / E: săcui2 + -eț] 1-4 (Șhp) Săculeț (1-4).
Intrare: săcuieț
săcuieț substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)