2 definiții pentru strășnici

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

strășnici [At: DOC. EC. 657 / V: ~răjn~ / Pzi: ~icesc / E: strașnic] 1-2 vt (Înv) A trata cu asprime, cu duritate sau a face pe cineva să trateze cu asprime, cu duritate V amenința, înfricoșa. 3 vt A face să devină dur, aspru, violent V înăspri. 4 vr (Olt.; Trs) A se mânia. 5 vt (Rar) A străjui (1).

Intrare: strășnici
verb (VT406)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • strășnici
  • strășnicire
  • strășnicit
  • strășnicitu‑
  • strășnicind
  • strășnicindu‑
singular plural
  • strășnicește
  • strășniciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • strășnicesc
(să)
  • strășnicesc
  • strășniceam
  • strășnicii
  • strășnicisem
a II-a (tu)
  • strășnicești
(să)
  • strășnicești
  • strășniceai
  • strășniciși
  • strășniciseși
a III-a (el, ea)
  • strășnicește
(să)
  • strășnicească
  • strășnicea
  • strășnici
  • strășnicise
plural I (noi)
  • strășnicim
(să)
  • strășnicim
  • strășniceam
  • strășnicirăm
  • strășniciserăm
  • strășnicisem
a II-a (voi)
  • strășniciți
(să)
  • strășniciți
  • strășniceați
  • strășnicirăți
  • strășniciserăți
  • strășniciseți
a III-a (ei, ele)
  • strășnicesc
(să)
  • strășnicească
  • strășniceau
  • strășnici
  • strășniciseră
străjnici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)