O definiție pentru străluminător
Explicative DEX
străluminător sm [At: DOSOFTEI, V. S. septembrie 21v/26 / Pl: ~i / E: stră- + luminător] (Îvr) Propovăduitor.
Intrare: străluminător
străluminător substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)