O definiție pentru sipecior
Explicative DEX
sipecior sn [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~oare / E: sipet + -ior] (Îvr) 1-2 (Șhp) Sipețel (1-2).
Intrare: sipecior
sipecior substantiv neutru
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)