sfin - definiție MDA2 și paradigmă | dexonline

O definiție pentru sfin

Explicative DEX

sfin sm [At: (a. 1693) IORGA, S. D. XIV, 247 / Pl: ~i / E: slv свиниꙗ] (Înv) Porc (1) (Sus scrofa domestica).

Intrare: sfin

sfin admite vocativul substantiv masculin

substantiv masculin (M1)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	sfin	sfinul sfinu‑
nominativ-acuzativ	plural	sfini	sfinii
genitiv-dativ	singular	sfin	sfinului
genitiv-dativ	plural	sfini	sfinilor
vocativ	singular	sfinule
vocativ	plural	sfinilor

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „sfin”