error
Nu aveți privilegii suficiente pentru a accesa această pagină.

O definiție pentru sculățel

Explicative DEX

sculățel, ~ea [At: CREANGĂ, O. 224 / Pl: ~ei, ~e / E: sculat + -el] (Reg) 1-2 smf, a (Cântec, melodie) care are ritm vioi. Si: (reg) sculățică (1-2) 3 a Indecent.

Intrare: sculățel
sculățel adjectiv
adjectiv (A71)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sculățel
  • sculățelul
  • sculățelu‑
  • sculățea
  • sculăți
  • sculățeaua
  • sculățica
plural
  • sculăței
  • sculățeii
  • sculățele
  • sculățelele
genitiv-dativ singular
  • sculățel
  • sculățelului
  • sculățele
  • sculățelei
plural
  • sculăței
  • sculățeilor
  • sculățele
  • sculățelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)