O definiție pentru scosătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scosătură sf [At: KRETZULESCU, A. 18/13 / Pl: ~ri / E: scos2 + -ătură] (Înv) Proeminență.
Intrare: scosătură
scosătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||