repețire sf vz repetare

repeta [At: ÎNVĂȚĂTURĂ, 68/17 / V: ~eți / Pzi: repet, (înv) ~tez / Cj și: 3 să ~tească, să ~teze / E: fr répéter, ger repederen] 1 vt A spune, a face încă o dată (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, făcut sau produs mai înainte Si: (înv) a repetui, (îvr) a repetirui, a repetălui. 2 vt A citi sau a spune de mai multe ori un text, o lecție etc. pentru a le reține sau a le înțelege mai bine Si: a recapitula (5). 3 vt (Spc) A face repetiția (4) unui rol, a unei piese de teatru etc. 4 vt (D. elevi, studenți) A urma din nou cursurile anului de studii (în care a rămas repetent). 5 vr A se întâmpla din nou Si: a se reproduce (8).

repetare sf [At: POLIZU / V: ~tire, ~ețire / Pl: ~tări / E: repeta] 1 Reluare a acelorași vorbe, idei, acțiuni etc. Si: repetiție, (înv) repetuire, (îvr) repetiruire. 2 Citire sau spunere a unui text, a unei lecții etc. pentru a le reține sau pentru a le înțelege mai bine Si: recapitulare (5). 3 Reluarea de către un student sau un elev a cursurilor anului de studii (în care a rămas repetent). 4 Repetiție (4).

repeti v vz repeta

repetire sf vz repetare

repeți v vz repeta