opțiuni
help ajutor

2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

reconfortare sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~tări / E: reconforta] 1 Întremare. 2 (Pex) Recreare1 (2).

reconforta vtr [At: BARCIANU / Pzi: ~tez / E: fr réconforter] 1-2 A (se) reface din punct de vedere fizic Si: a (se) fortifica (1-2), a (se) întrema. 3-4 (Pex) A (se) recrea1 (5-6).

Intrare: reconfortare
reconfortare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reconfortare
  • reconfortarea
plural
  • reconfortări
  • reconfortările
genitiv-dativ singular
  • reconfortări
  • reconfortării
plural
  • reconfortări
  • reconfortărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: reconforta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reconforta
  • reconfortare
  • reconfortat
  • reconfortatu‑
  • reconfortând
  • reconfortându‑
 singular plural
  • reconfortează
  • reconfortați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reconfortez
 (să)
  • reconfortez
  • reconfortam
  • reconfortai
  • reconfortasem
a II-a (tu)
  • reconfortezi
 (să)
  • reconfortezi
  • reconfortai
  • reconfortași
  • reconfortaseși
a III-a (el, ea)
  • reconfortează
 (să)
  • reconforteze
  • reconforta
  • reconfortă
  • reconfortase
plural I (noi)
  • reconfortăm
 (să)
  • reconfortăm
  • reconfortam
  • reconfortarăm
  • reconfortaserăm
  • reconfortasem
a II-a (voi)
  • reconfortați
 (să)
  • reconfortați
  • reconfortați
  • reconfortarăți
  • reconfortaserăți
  • reconfortaseți
a III-a (ei, ele)
  • reconfortează
 (să)
  • reconforteze
  • reconfortau
  • reconfortară
  • reconfortaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)