2 intrări

5 definiții

Explicative DEX

raportat, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, U. N. 151 / Pl: ~ați, ~e / E: raporta] 1-2 Prezentat într-un raport (1, 5). 3 Adus la cunoștința cuiva. 4-5 Comparat (1-2).

raporta [At: MUREȘANU, R 144/121 / V: (înv) ~pur~, răp~, rep~ / Pzi: ~tez, 3, 6: raportă, (înv) rapoartă / E: fr rapporter] 1-2 vt(a) A prezenta, în scris sau oral, un raport (1, 5) (cu caracter oficial). 3 vt A aduce un lucru la cunoștința cuiva. Si: (înv) a raportai. 4 vt A denunța pe cineva. 5 vt A relata (în mod indiscret sau răutăcios). 6 vt A stabili un raport (8) între două (sau mai multe) noțiuni, obiecte, fenomene. 7 vt A considera ceva în relație cu... Si: a se referi. 8 vt (Îs) A se ~ la ceva A se subordona. 9 vr (Iuz) A se referi la ceva sau la cineva. 10 vt A reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren sau anumite figuri geometrice. 11 vt (Jur) A aduce înapoi, la masa succesiunii, o donație primită anterior, pentru ca succesiunea să poată fi împărțită în mod egal între toți moștenitorii. 12 vt (Rar) A aduce beneficii. 13 vt A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea.

rapurta v vz raporta

răporta v vz raporta

reporta2 v vz raporta

Intrare: raportat
raportat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • raportat
  • raportatul
  • raportatu‑
  • raporta
  • raportata
plural
  • raportați
  • raportații
  • raportate
  • raportatele
genitiv-dativ singular
  • raportat
  • raportatului
  • raportate
  • raportatei
plural
  • raportați
  • raportaților
  • raportate
  • raportatelor
vocativ singular
plural
Intrare: raporta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • raporta
  • raportare
  • raportat
  • raportatu‑
  • raportând
  • raportându‑
singular plural
  • raportea
  • raportați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • raportez
(să)
  • raportez
  • raportam
  • raportai
  • raportasem
a II-a (tu)
  • raportezi
(să)
  • raportezi
  • raportai
  • raportași
  • raportaseși
a III-a (el, ea)
  • raportea
(să)
  • raporteze
  • raporta
  • raportă
  • raportase
plural I (noi)
  • raportăm
(să)
  • raportăm
  • raportam
  • raportarăm
  • raportaserăm
  • raportasem
a II-a (voi)
  • raportați
(să)
  • raportați
  • raportați
  • raportarăți
  • raportaserăți
  • raportaseți
a III-a (ei, ele)
  • raportea
(să)
  • raporteze
  • raportau
  • raporta
  • raportaseră
verb (VT3)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • raporta
  • raportare
  • raportat
  • raportatu‑
  • raportând
  • raportându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • raportă
(să)
  • raporte
  • raporta
  • raportă
  • raportase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • raportă
(să)
  • raporte
  • raportau
  • raporta
  • raportaseră
rapurta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
răporta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „raportat” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50