3 intrări

3 definiții

Explicative DEX

pușcat, ~ă [At: BARIȚIU, P. A. II, 498 / Pl: ~ați, ~e / E: pușca] (Reg) 1 a Ucis prin împușcare. 2 a (D. vânat) Împușcat. 3 av (Îe) A fugi (sau a ieși, a se duce) ca ~ A fugi, a ieși foarte repede.

împușca [At: ȘINCAI, HR. II, 198/21 / Pzi: împușc / E: în- + pușcă] 1 vi A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc. 2-3 vi (Fig) A produce pocnete (asemănătoare cu cele) de pușcă. 4 vi (Îc) ~că-n-lună Om îndrăzneț, dar nesocotit. 5 vi A detona o încărcătură explozivă. 6-7 vtr A (se) omorî prin împușcare (1). 8-9 vtr A (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. 10 vt (Spc) A executa un condamnat prin împușcare. 11 vi (D. lichide) A țâșni cu putere în afară dintr-un spațiu închis Si: a exploda, a împroșca. 12 vi (D. tencuieli pe pereți) A se degrada prin umflare, cojire etc. Si: a se coji, a se coșcovi, a se scoroji. 13 vt A nimeri, țintind cu o armă într-un anumit punct. 14 vt (Arg) A câștiga repede și ușor, printr-un expedient, o sumă mare de bani. 15 vt (Arg) A risipi repede o sumă de bani. 16 vt (Fam; îe) A ~ francul A avea o situație materială precară. 17 vt (Fam; îae) A trăi din expediente. 18 vt (Arg) A găsi din întâmplare un obiect. 19 vt A introduce, cu un aparat special, cuie într-o suprafață betonată.

pușca [At: LEX. MARS. 214 / Pzi: pușc, 2 puști, (reg) pușci, Cj: 3, 6 (reg) să pusce, să pușce / E: pușcă] 1-2 vti (Îvp) A trage cu pușca. 3-4 vti (Îvp; pgn) A descărca orice armă de foc. 5 vi (Reg; îe) A ~ în lună A nu fi conștient de realitate. 6 vt (Reg; îe) A ~ cu biciul A pocni din bici. 7 vt (Reg; îe) A ~ în palmă A bate palma la încheierea unui târg. 8 vi (Trs; Mol) A ochi cu pușca (1). 9 vi (Reg) A trage cu arcul. 10 vrr A trage cu pușca (1) unul în altul. 11 vrr (Spc) A se duela cu o armă de foc. 12 vi (Min) A produce sfărâmarea rocilor cu ajutorul unui exploziv. 13 vi (Reg) A împroșca în jur. 14 vt (Trs; fig) A provoca o durere fizică acută Si: a înjunghia, a săgeta. 15 vi (Reg) A crăpa (1). 16 vt (Înv) A lucra superficial.

Intrare: pușcat
pușcat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pușcat
  • pușcatul
  • pușcatu‑
  • pușca
  • pușcata
plural
  • pușcați
  • pușcații
  • pușcate
  • pușcatele
genitiv-dativ singular
  • pușcat
  • pușcatului
  • pușcate
  • pușcatei
plural
  • pușcați
  • pușcaților
  • pușcate
  • pușcatelor
vocativ singular
plural
Intrare: împușca
verb (VT17)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împușca
  • ‑mpușca
  • împușcare
  • ‑mpușcare
  • împușcat
  • ‑mpușcat
  • împușcatu‑
  • ‑mpușcatu‑
  • împușcând
  • ‑mpușcând
  • împușcându‑
  • ‑mpușcându‑
singular plural
  • împușcă
  • ‑mpușcă
  • împușcați
  • ‑mpușcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împușc
  • ‑mpușc
(să)
  • împușc
  • ‑mpușc
  • împușcam
  • ‑mpușcam
  • împușcai
  • ‑mpușcai
  • împușcasem
  • ‑mpușcasem
a II-a (tu)
  • împuști
  • ‑mpuști
(să)
  • împuști
  • ‑mpuști
  • împușcai
  • ‑mpușcai
  • împușcași
  • ‑mpușcași
  • împușcaseși
  • ‑mpușcaseși
a III-a (el, ea)
  • împușcă
  • ‑mpușcă
(să)
  • împuște
  • ‑mpuște
  • împușca
  • ‑mpușca
  • împușcă
  • ‑mpușcă
  • împușcase
  • ‑mpușcase
plural I (noi)
  • împușcăm
  • ‑mpușcăm
(să)
  • împușcăm
  • ‑mpușcăm
  • împușcam
  • ‑mpușcam
  • împușcarăm
  • ‑mpușcarăm
  • împușcaserăm
  • ‑mpușcaserăm
  • împușcasem
  • ‑mpușcasem
a II-a (voi)
  • împușcați
  • ‑mpușcați
(să)
  • împușcați
  • ‑mpușcați
  • împușcați
  • ‑mpușcați
  • împușcarăți
  • ‑mpușcarăți
  • împușcaserăți
  • ‑mpușcaserăți
  • împușcaseți
  • ‑mpușcaseți
a III-a (ei, ele)
  • împușcă
  • ‑mpușcă
(să)
  • împuște
  • ‑mpuște
  • împușcau
  • ‑mpușcau
  • împușca
  • ‑mpușca
  • împușcaseră
  • ‑mpușcaseră
verb (VT17)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pușca
  • pușcare
  • pușcat
  • pușcatu‑
  • pușcând
  • pușcându‑
singular plural
  • pușcă
  • pușcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pușc
(să)
  • pușc
  • pușcam
  • pușcai
  • pușcasem
a II-a (tu)
  • puști
(să)
  • puști
  • pușcai
  • pușcași
  • pușcaseși
a III-a (el, ea)
  • pușcă
(să)
  • puște
  • pușca
  • pușcă
  • pușcase
plural I (noi)
  • pușcăm
(să)
  • pușcăm
  • pușcam
  • pușcarăm
  • pușcaserăm
  • pușcasem
a II-a (voi)
  • pușcați
(să)
  • pușcați
  • pușcați
  • pușcarăți
  • pușcaserăți
  • pușcaseți
a III-a (ei, ele)
  • pușcă
(să)
  • puște
  • pușcau
  • pușca
  • pușcaseră
Intrare: pușca
verb (VT17)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pușca
  • pușcare
  • pușcat
  • pușcatu‑
  • pușcând
  • pușcându‑
singular plural
  • pușcă
  • pușcați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pușc
(să)
  • pușc
  • pușcam
  • pușcai
  • pușcasem
a II-a (tu)
  • puști
(să)
  • puști
  • pușcai
  • pușcași
  • pușcaseși
a III-a (el, ea)
  • pușcă
(să)
  • puște
  • pușca
  • pușcă
  • pușcase
plural I (noi)
  • pușcăm
(să)
  • pușcăm
  • pușcam
  • pușcarăm
  • pușcaserăm
  • pușcasem
a II-a (voi)
  • pușcați
(să)
  • pușcați
  • pușcați
  • pușcarăți
  • pușcaserăți
  • pușcaseți
a III-a (ei, ele)
  • pușcă
(să)
  • puște
  • pușcau
  • pușca
  • pușcaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)