O definiție pentru prorocenie
Explicative DEX
prorocenie sf [At: (a. 1822) CAT. MAN. II, 80 / Pl: ~ii / E: proroci + -enie] (Îvr) Prorocire (2).
Intrare: prorocenie
prorocenie substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||