O definiție pentru propteală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

proptea sf [At: DLR / Pl: ~tele / E: propti + -eală] 1-3 Proptire (1,3, 7). 4 (Ccr) Proptea (1).

Intrare: propteală
propteală substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proptea
  • propteala
plural
  • proptele
  • proptelele
genitiv-dativ singular
  • proptele
  • proptelei
plural
  • proptele
  • proptelelor
vocativ singular
plural