2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prohorisire sf [At: IST. AM. 76r/71 / Pl: ~ri / E: prohorisi] (Înv) 1 Progresare. 2 Înaintare.

prohorisi vi [At: (a. 1782) URICARIUL, VI, 461 / Pzi: ~sesc / E: ngr προχώρισα (aor προχωρῶ] (Înv) 1 A progresa. 2 A câștiga teren.

Intrare: prohorisire
prohorisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prohorisire
  • prohorisirea
plural
  • prohorisiri
  • prohorisirile
genitiv-dativ singular
  • prohorisiri
  • prohorisirii
plural
  • prohorisiri
  • prohorisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: prohorisi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prohorisi
  • prohorisire
  • prohorisit
  • prohorisitu‑
  • prohorisind
  • prohorisindu‑
singular plural
  • prohorisește
  • prohorisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prohorisesc
(să)
  • prohorisesc
  • prohoriseam
  • prohorisii
  • prohorisisem
a II-a (tu)
  • prohorisești
(să)
  • prohorisești
  • prohoriseai
  • prohorisiși
  • prohorisiseși
a III-a (el, ea)
  • prohorisește
(să)
  • prohorisească
  • prohorisea
  • prohorisi
  • prohorisise
plural I (noi)
  • prohorisim
(să)
  • prohorisim
  • prohoriseam
  • prohorisirăm
  • prohorisiserăm
  • prohorisisem
a II-a (voi)
  • prohorisiți
(să)
  • prohorisiți
  • prohoriseați
  • prohorisirăți
  • prohorisiserăți
  • prohorisiseți
a III-a (ei, ele)
  • prohorisesc
(să)
  • prohorisească
  • prohoriseau
  • prohorisi
  • prohorisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)