dexonline

2 intrări

2 definiții

Explicative DEX

prihănit, ~ă a [At: ASACHI, I. 104/14 / Pl: ~iți, ~e / E: prihăni] 1 (Rar) Pângărit. 2 (Rar) Spurcat. 3 (Înv) Învinuit. 4 (Înv) Dojenit.

prihăni vt [At: (a. 1894) ap. TDRG / Pzi: ~nesc / E: prihană] 1 (Înv) A învinui. 2 (Înv) A dojeni. 3 (Rar) A pângări. 4 (Rar) A spurca un aliment sau o băutură, făcându-le de neconsumat.

Intrare: prihănit

prihănit adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	prihănit	prihănitul prihănitu‑	prihănită	prihănita
nominativ-acuzativ	plural	prihăniți	prihăniții	prihănite	prihănitele
genitiv-dativ	singular	prihănit	prihănitului	prihănite	prihănitei
genitiv-dativ	plural	prihăniți	prihăniților	prihănite	prihănitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: prihăni

prihăni verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) prihăni	prihănire	prihănit prihănitu‑	prihănind prihănindu‑	singular	plural
		(a) prihăni	prihănire	prihănit prihănitu‑	prihănind prihănindu‑	prihănește	prihăniți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	prihănesc	(să) prihănesc	prihăneam	prihănii	prihănisem
	a II-a (tu)	prihănești	(să) prihănești	prihăneai	prihăniși	prihăniseși
	a III-a (el, ea)	prihănește	(să) prihănească	prihănea	prihăni	prihănise
plural	I (noi)	prihănim	(să) prihănim	prihăneam	prihănirăm	prihăniserăm prihănisem
	a II-a (voi)	prihăniți	(să) prihăniți	prihăneați	prihănirăți	prihăniserăți prihăniseți
	a III-a (ei, ele)	prihănesc	(să) prihănească	prihăneau	prihăniră	prihăniseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)