2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

pricini [At: CANTEMIR, I. I. II, 328 / Pzi: ~nesc / E: pricină] (Îrg) 1 vt A pricinui (1). 2 vrr A se certa. 3 vrr A se încăiera. 4 vrr (Spc) A se judeca.

precenă sf vz pricină

pricenă sf vz pricină

pricină sf [At: HERODOT (1645), 133 / A și: ~ci / V: (înv) precenă, ~icenă[1] / Pl: ~ni, (înv) ~ne / E: slv причина] 1 Ceea ce determină apariția unei acțiuni, unei situații, unui fenomen Si: cauză, mobil, motiv, (înv) obiect, ocă1, povod, (reg) parfie, price (9). 2 (Îlav) Fără (nici o sau, înv, de) ~ Fără justificare Si: nemotivat. 3 (Îlc) Din ~ că Deoarece. 4 (Îlpp) Din ~na sau (rar) din ~ de Ca urmare a... 5 (Pop) Motiv de ceartă Si: conflict, diferend. 6 (Înv; spc) Proces. 7 (Îe) A(-i) căuta ~ sau ~ni (cu lumânarea) A căuta cuiva motiv de ceartă. 8 (Îe) A(-i) găsi ~ A găsi cuiva motiv de ceartă. 9 (Pex; îae) A reproșa cuiva ceva pe nedrept. 10 (Îrg, îlv) A se pune de (sau în) ~ A se certa. 11 (Îrg; îal) A se împotrivi. 12 (Înv; îe) A avea (sau a fi în) ~ (cu cineva) A fi certat cu cineva. 13 (Înv; spc; îae) A se judeca cu cineva. 14 (Înv; îe) A sta (de) ~ A se împotrivi. 15 (Reg; îlv) A da la ~ A începe să se certe. 16 (Înv; ccr) Act în care sunt consemnate datele privitoare la o acțiune judiciară. 17 (Pop) Pretext (1). 18 (Înv; îlv) A pune ~ (că...) A motiva. 19 (Înv) Acuzație, adesea neîntemeiată. 20 (Înv; pex) Vină. 21 (Înv; îla) De (sau cu) ~ ori cu ~ni Vinovat. 22 (Înv; îlv) A-i da ~ A acuza. 23 (Îrg) Necaz. 24 (Asr) Problemă. 25 (Îla) Cu ~na Despre care este sau a fost vorba Si: respectiv. 26 (Reg; euf) Epilepsie. corectat(ă)

  1. În original, fără accent — LauraGellner
Intrare: pricini
verb (V401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pricini
  • pricinire
  • pricinit
  • pricinitu‑
  • pricinind
  • pricinindu‑
singular plural
  • pricinește
  • priciniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pricinesc
(să)
  • pricinesc
  • pricineam
  • pricinii
  • pricinisem
a II-a (tu)
  • pricinești
(să)
  • pricinești
  • pricineai
  • priciniși
  • priciniseși
a III-a (el, ea)
  • pricinește
(să)
  • pricinească
  • pricinea
  • pricini
  • pricinise
plural I (noi)
  • pricinim
(să)
  • pricinim
  • pricineam
  • pricinirăm
  • priciniserăm
  • pricinisem
a II-a (voi)
  • priciniți
(să)
  • priciniți
  • pricineați
  • pricinirăți
  • priciniserăți
  • priciniseți
a III-a (ei, ele)
  • pricinesc
(să)
  • pricinească
  • pricineau
  • pricini
  • priciniseră
Intrare: pricină
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricină
  • pricina
plural
  • pricini
  • pricinile
genitiv-dativ singular
  • pricini
  • pricinii
plural
  • pricini
  • pricinilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • precenă
  • precena
plural
  • preceni
  • precenile
genitiv-dativ singular
  • preceni
  • precenii
plural
  • preceni
  • precenilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pricenă
  • pricena
plural
  • priceni
  • pricenile
genitiv-dativ singular
  • priceni
  • pricenii
plural
  • priceni
  • pricenilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)