O definiție pentru prestant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prestant, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~nți, ~e / E: it prestante] (Liv) 1 Cu prestanță (1). 2 Cu aspect plăcut, impunător. corectat(ă)
Intrare: prestant
prestant adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)