podeag sn [At: TDRG / V: (reg) ~ac / Pl: ~uri, (rar) ~ege / E: pod¹ + -eag] 1-4 (Reg; șhp; îf podeac) Podeț¹ (4-7). 5 (Reg; îaf) Podeț¹ (5). 6 (Reg; pan; determinat prin „ață”) Împletitură de fire făcută cu acul pentru a repara o țesătură. 7-8 (Îrg; șhp) Platou (mic). 9 (Reg) Movilă.

podeac sn vz podeag