3 intrări

10 definiții

Explicative DEX

ploști v vz pleoști

pleoscă sf vz ploscă1

pleoști [At: ANON. CAR. / V: (îrg) plești, ploști, pluști, (reg) pliști / Pzi: ~tesc / E: srb pljožtiti] 1-2 vrt A (se) lăsa în jos sau într-o parte sub apăsarea unei greutăți. 3-4 vrt (Pex) A (se) deforma. 5-6 vrt A (se) turti. 7 vr (Trs; îf plești) A cădea pe gheață cu picioarele depărtate unul de celălalt. 8 vr (Ban; îf plești, pliști) A se ascunde. 9 vr (Buc) A se pleca înaintea cuiva, în semn de respect. 10 vr (Fig; fam) A-și pierde vigoarea, entuziasmul sau buna dispoziție. 11 vr (Fig; fam) A deveni istovit, abătut sau deprimat Si: (fam; fig) a se dezumfla.

plești v vz pleoști

pliști v vz pleoști

ploașcă sf vz ploscă1

ploscă1 sf [At: PALIA(1581), 78/13 / V: (reg) ploașcă, pleoscă / Pl: ploști, ploște, (rar) plosci, ploșce, plosce, (reg) ~uri / E: bg плоска, srb ploska] 1 Recipient de lemn, de lut ars, de metal etc. cu înflorituri, cu capacitate mică, rotund și plat, cu gâtul scurt și strâmt, folosit pentru păstrarea și transportarea apei sau a altor băuturi și care se poartă, de obicei, atârnat de o curea. 2 (Pgn) Vas în care se ține băutură. 3 (Gmț; îs) Spălătură de ~ Băutură alcoolică. 4 (Pop; îs) Boală de ~ Beție. 5 (Îe) A umbla (de colo până colo) cu (sau a purta) ~ca (minciunilor sau cu minciuni) A umbla cu vorbe, cu minciuni, cu bârfeli de la unii la alții. 6 (Îe) A umbla cu ~ca la nas A fi bețiv. 7 (Reg; îe) Ai noștri de la gura ~știi Formulă de salut, mai ales între bețivi. 8 (Îe) A se duce (sau a veni etc.) cu ~ca A se duce sau a veni etc. în pețit. 9 (Îe) S-a băut ~ca Se spune când s-a încheiat o logodnă. 10 (Prt) Mamelă mare, lăsată, moale. 11 (Pop) Uger plin cu lapte. 12 (Arg) Geantă. 13 (Îlv) A scăpa laba-n ~ A fura. 14 Recipient special în care vânătorul păstrează praful de pușcă. 15 Vas confecționat din tablă smălțuită, sticlă, material plastic etc., cu o deschizătură largă în partea de sus, folosit pentru nevoile fiziologice de către bolnavii imobilizați la pat. 16 (Reg) Furtun, țeavă cu care se trage vinul din butoi Si: (reg) tâlv, trăgulă. 17 (Reg) Săniuță de copil având scândurelele pe care se stă bătute direct pe partea superioară a tălpilor. 18 (Reg; art) Dans popular de nuntă. 19 (Reg; art) Melodie după care se execută plosca (18). 20 (Bot; reg; îc) ~ca-ciobanului Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris).

ploscă2 sf [At: REV. CRIT. III, 165 / V: ploște sfi / Pl: ploște, ploști / E: cf srb plast, rom plastă1] (Reg) 1 Căpiță de fân. 2 Cantitate de fân pe care o pot duce doi oameni.

ploște sf vz ploscă2

pluști v vz pleoști

Intrare: pleoști
  • silabație: pleoș-ti info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pleoști
  • pleoștire
  • pleoștit
  • pleoștitu‑
  • pleoștind
  • pleoștindu‑
singular plural
  • pleoștește
  • pleoștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pleoștesc
(să)
  • pleoștesc
  • pleoșteam
  • pleoștii
  • pleoștisem
a II-a (tu)
  • pleoștești
(să)
  • pleoștești
  • pleoșteai
  • pleoștiși
  • pleoștiseși
a III-a (el, ea)
  • pleoștește
(să)
  • pleoștească
  • pleoștea
  • pleoști
  • pleoștise
plural I (noi)
  • pleoștim
(să)
  • pleoștim
  • pleoșteam
  • pleoștirăm
  • pleoștiserăm
  • pleoștisem
a II-a (voi)
  • pleoștiți
(să)
  • pleoștiți
  • pleoșteați
  • pleoștirăți
  • pleoștiserăți
  • pleoștiseți
a III-a (ei, ele)
  • pleoștesc
(să)
  • pleoștească
  • pleoșteau
  • pleoști
  • pleoștiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • plești
  • pleștire
  • pleștit
  • pleștitu‑
  • pleștind
  • pleștindu‑
singular plural
  • pleștește
  • pleștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pleștesc
(să)
  • pleștesc
  • pleșteam
  • pleștii
  • pleștisem
a II-a (tu)
  • pleștești
(să)
  • pleștești
  • pleșteai
  • pleștiși
  • pleștiseși
a III-a (el, ea)
  • pleștește
(să)
  • pleștească
  • pleștea
  • plești
  • pleștise
plural I (noi)
  • pleștim
(să)
  • pleștim
  • pleșteam
  • pleștirăm
  • pleștiserăm
  • pleștisem
a II-a (voi)
  • pleștiți
(să)
  • pleștiți
  • pleșteați
  • pleștirăți
  • pleștiserăți
  • pleștiseți
a III-a (ei, ele)
  • pleștesc
(să)
  • pleștească
  • pleșteau
  • plești
  • pleștiseră
pliști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ploști
  • ploștire
  • ploștit
  • ploștitu‑
  • ploștind
  • ploștindu‑
singular plural
  • ploștește
  • ploștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ploștesc
(să)
  • ploștesc
  • ploșteam
  • ploștii
  • ploștisem
a II-a (tu)
  • ploștești
(să)
  • ploștești
  • ploșteai
  • ploștiși
  • ploștiseși
a III-a (el, ea)
  • ploștește
(să)
  • ploștească
  • ploștea
  • ploști
  • ploștise
plural I (noi)
  • ploștim
(să)
  • ploștim
  • ploșteam
  • ploștirăm
  • ploștiserăm
  • ploștisem
a II-a (voi)
  • ploștiți
(să)
  • ploștiți
  • ploșteați
  • ploștirăți
  • ploștiserăți
  • ploștiseți
a III-a (ei, ele)
  • ploștesc
(să)
  • ploștească
  • ploșteau
  • ploști
  • ploștiseră
pluști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ploscă (căpiță)
substantiv feminin (F49)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploscă
  • plosca
plural
  • ploști
  • ploștile
genitiv-dativ singular
  • ploști
  • ploștii
plural
  • ploști
  • ploștilor
vocativ singular
plural
Intrare: ploscă (vas)
substantiv feminin (F49)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploscă
  • plosca
plural
  • ploști
  • ploștile
genitiv-dativ singular
  • ploști
  • ploștii
plural
  • ploști
  • ploștilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F49)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleoscă
  • pleosca
plural
  • pleoști
  • pleoștile
genitiv-dativ singular
  • pleoști
  • pleoștii
plural
  • pleoști
  • pleoștilor
vocativ singular
plural
ploașcă substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ploașcă
  • ploașca
plural
  • ploaște
  • ploaștele
genitiv-dativ singular
  • ploaște
  • ploaștei
plural
  • ploaște
  • ploaștelor
vocativ singular
plural
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)