O definiție pentru plicușor
Explicative DEX
plicușor sn [At: CARAGIALE, O. IV, 399 / Pl: ~oare / E: plic1 + -ușor] 1-2 (Rar; șhp) Pliculeț (1-2).
Intrare: plicușor
plicușor substantiv neutru
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „plicușor” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4