4 intrări

11 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plastie1 sf [At: DER / Pl: ~ii / E: fr plastie] Intervenție chirurgicală prin care se înlocuiește o porțiune de țesut cu un alt țesut, luat, de obicei, de la același individ, în scopul corectării unui defect anatomic.

-plastie2 [At: DN3 / E: fr -plastie] Element secund de compunere savantă cu semnificația: 1 Grefă. 2-3 (Referitor la) plastie.

plastă1 sf [At: I. IONESCU, M. 549 / V: (reg) plas sn, (reg) plast sn, ~tră, plaștie (Pl: ~ii) / Pl: ~te, (reg) plăști / E: bg пласт, srb plast] 1 (Pop) Claie sau căpiță de fân, de cereale, a cărei mărime variază după regiuni. 2 (Reg) Fiecare dintre bețele dinăuntrul unui stup de nuiele, de papură etc. care servesc la susținerea fagurilor.

plastă2 sf [At: PAMFILE, DUȘM. 262 / E: ngr πλάστης] (Reg; în superstiții) 1 Arătare. 2 Fantomă.

plasto- [At: DN3 / V: plasti- / E: fr plasto-] Element prim de compunere savantă cu semnificația: 1 Modelat. 2 Format. 3 Contrafăcut.

Intrare: plastie (s.f.)
plastie1 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plastie
  • plastia
plural
  • plastii
  • plastiile
genitiv-dativ singular
  • plastii
  • plastiei
plural
  • plastii
  • plastiilor
vocativ singular
plural
Intrare: plastie (suf.)
plastie2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • plastie
Intrare: plastă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plastă
  • plasta
plural
  • plaste
  • plastele
genitiv-dativ singular
  • plaste
  • plastei
plural
  • plaste
  • plastelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plast
  • plastul
  • plastu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • plast
  • plastului
plural
vocativ singular
plural
plaștie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plastră
  • plastra
plural
  • plastre
  • plastrele
genitiv-dativ singular
  • plastre
  • plastrei
plural
  • plastre
  • plastrelor
vocativ singular
plural
Intrare: plasto
prefix (I7-P)
  • plasto
prefix (I7-P)
  • plasti
plast2 (afix) element de compunere
afix (I7)
  • plast
plastie2 (suf.) element de compunere sufix
sufix (I7-S)
  • plastie
sufix (I7-S)
  • plazie
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)