petiță¹ sf [At: STAMATI, D. / Pl: ~țe / E: bg петица, srb petica „călcâi mic”] Capsă care se folosea la armele de foc de tip vechi.

petiță² sf [At: PAMFILE, A. R. 135 / V: perciță sf / Pl: ~țe / E: nct] (Reg) Jumătate din claia de cereale păioase formată din snopi dispuși cruciș și al căror număr variază după regiuni Si: (pop) picior (207), (reg) petină (1).

petiță³ sf [At: DDRF / Pl: ~țe / E: pată + -iță] 1-2 (Rar; șhp) Pată (1) (mică).

perciță sf vz petiță² corectat(ă)