pandecte sfp [At: MAIOR, IST. 239/33 / V: ~etă / E: lat pandectes, ngr πανδέκτης, fr pandectes] 1 Culegere de opinii ale juriștilor romani asupra principalelor probleme de drept, publicate în vremea lui Iustinian și puse de acord în timp cu cerințele noilor instituții Vz digeste (1). 2-3 (Pgn) (Lege sau) hotărâre cu caracter de lege.

pandetă sf vz pandecte