3 definiții pentru ospătător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ospătător, ~oare [At: CORESI, EV. 388 / V: (îrg) ~iu a, uspătătoriu, ~oare smf / Pl: ~i, ~oare / E: ospăta + -tor] (Înv) 1 a Ospitalier. 2 a Căruia îi place să petreacă Si: chefliu. 3 smf Hangiu. 4 smf (Pex) Gazdă. 5-6 smf Persoană care (dă sau) ia parte la un ospăț (1). 7 smf Persoană care servește la o masă.
ospătătoriu, ~oare a vz ospătător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
uspătătoriu, ~oare smf vz ospătător
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: ospătător
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
uspătătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ospătătoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)