ofițial, ~ă a vz oficial

oficial, ~ă [At: DUMITRACHE 91 / V: (înv) ~ițial, ~ichial sm / P: ~ci-al / Pl: ~i, ~e / E: lat officialis, ngr ὀφφικιάλης, rs официальный, ger offiziell, offizial, fr officiel] 1 a Care reprezintă o autoritate un guvern, un stat etc. 2 a Care emană de la o autoritate. 3 a Stabilit prin lege. 4 a (D. limbă) Propriu actelor guvernamentale, documentelor administrației de stat. 5 a Folosit în documentele administrației de stat. 6 a Care ține de funcția pe care o îndeplinește cineva. 7 a Care se conformează legilor, regulilor, formalităților, tradițiilor unui stat. 8 a Convenit între autorități. 9 a (Pex) Fățiș. 10 a (Fig) De o politețe rece, calculată. 11 a Formal. 12 a Stereotip. 13 sm (Înv) Funcționar. 14 av Conform dispozițiilor date de o autoritate.