7 definiții pentru obroc / oboroc

Explicative DEX

obroc sn vz oboroc

hoboroc sn vz oboroc

oboroa sf vz oboroc

oboroc sn [At: PALIA (1581), 182/1 / V: (îvr) obr~, ovr~, obric, (reg) h~, (reg) ~oacă, obroa sf / Pl: ~oace / E: ucr уборок] 1 Vas mare de formă cilindrică, larg la gură, făcut de obicei din coajă de tei, care servește ca unitate de măsură pentru cereale sau pentru păstrarea și transportul acestora. 2 (Reg; îe) A pune (sau a ascunde, a ține) ceva sub ~ A feri un lucru de văzul lumii Si: a tăinui. 3 (Reg; îe) A sta (sau a zăbovi) sub ~ A rămâne necunoscut. 4 (Reg; îe) A coase la ~oace A sforăi. 5 (Reg; fig) Cap mare. 6 (Înv) Rentă feudală dată din produse. 7 (Reg) Rație de alimente dată cuiva Si: porție. 8 (Îrg) Grăunțe de ovăz date ca hrană cailor. 9 (Mol) Coș de nuiele fără fund, cu care se prind pești. 10 (Buc; îf obroc) Ciubăr în care se opăresc rufele. 11 (Buc; îf obroacă) Toc al ușii. 12 (Buc; îf obroacă; lpl) Ramă de lemn a ferestrei. 13 (Reg; îf hoboroc; șîcs) De-a ~ul Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 14 Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 15 Melodie după care se execută acest dans.

obric sn vz oboroc

obroa sf vz oboroc

ovroc sn vz oboroc

Intrare: obroc / oboroc
  • silabație: o-broc info
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obroc
  • obrocul
  • obrocu‑
plural
  • obroace
  • obroacele
genitiv-dativ singular
  • obroc
  • obrocului
plural
  • obroace
  • obroacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N20)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oboroc
  • oborocul
  • oborocu‑
plural
  • oboroace
  • oboroacele
genitiv-dativ singular
  • oboroc
  • oborocului
plural
  • oboroace
  • oboroacelor
vocativ singular
plural
oboroacă substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oboroa
  • oboroaca
plural
  • oboroace
  • oboroacele
genitiv-dativ singular
  • oboroace
  • oboroacei
plural
  • oboroace
  • oboroacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hoboroc
  • hoborocul
plural
  • hoboroace
  • hoboroacele
genitiv-dativ singular
  • hoboroc
  • hoborocului
plural
  • hoboroace
  • hoboroacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obric
  • obricul
plural
  • obrice
  • obricele
genitiv-dativ singular
  • obric
  • obricului
plural
  • obrice
  • obricelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obroa
  • obroaca
plural
  • obroace
  • obroacele
genitiv-dativ singular
  • obroace
  • obroacei
plural
  • obroace
  • obroacelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ovroc
  • ovrocul
plural
  • ovroace
  • ovroacele
genitiv-dativ singular
  • ovroc
  • ovrocului
plural
  • ovroace
  • ovroacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)