O definiție pentru năbăsăditor
Explicative DEX
năbăsăditor, ~oare a [At: ALR I, 1573/298 / Pl: ~i, ~oare / E: ne- + băsădi + -tor] (Reg) 1 Tăcut. 2 Morocănos.
Intrare: năbăsăditor
năbăsăditor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)