O definiție pentru norveg
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
norveg, ~ă smf, a [At: ARGHEZI, T. C. 81 / Pl: ~egi, ~ege / E: drr Norvegia] (Rar) 1-9 Norvegian (1-9).
Intrare: norveg
substantiv masculin (M14) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)