O definiție pentru norit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

norit sn [At: LTR / Pl: ~e / E: fr norite] (Glg) Rocă din familia gabrourilor, cu structura grăunțoasă, care conține plagioclaz și hipersten, asociat uneori cu olivină.

Intrare: norit
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • norit
  • noritul
  • noritu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • norit
  • noritului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)