2 intrări

6 definiții

Explicative DEX

merindă sf vz merinde

merenda v vz merinda

merinda [At: BARCIANU, V. / V: meren~ (cscj) ~nzi / Pzi: ~dez / E: merindă] 1-2 vit (Îrg) A mânca (ceva) de prânz Si: a prânzi. 3-4 vit (Îrg) A mânca (ceva) după amiază Si: (reg) a ujina. 5 vt (C. i. alimente) A face provizii. 6 vt (C. i. ființe) A aproviziona cu alimente.

merinde sf [At: ANTIM, P. 135 / V: (reg) ~rindă, ~dine / Pl:~nzi, (reg) ~duri, ~nzuri / E: ml merenda] 1 (Pop) Hrană rece pe care o ia cineva cu sine când pleacă la drum sau la lucru. 2 (Pgn) Hrană. 3 (Reg; pex) Nume generic dat alimentelor și ustensilelor care servesc la prepararea mâncării sau la mâncat, pe care mireasa le aduce drept zestre în casa soțului. 4-5 (Rar) Masă1 (32-33).

merindine sf vz merinde

merinzi v vz merinda

Intrare: merinda
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • merinda
  • merindare
  • merindat
  • merindatu‑
  • merindând
  • merindându‑
singular plural
  • merindea
  • merindați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • merindez
(să)
  • merindez
  • merindam
  • merindai
  • merindasem
a II-a (tu)
  • merindezi
(să)
  • merindezi
  • merindai
  • merindași
  • merindaseși
a III-a (el, ea)
  • merindea
(să)
  • merindeze
  • merinda
  • merindă
  • merindase
plural I (noi)
  • merindăm
(să)
  • merindăm
  • merindam
  • merindarăm
  • merindaserăm
  • merindasem
a II-a (voi)
  • merindați
(să)
  • merindați
  • merindați
  • merindarăți
  • merindaserăți
  • merindaseți
a III-a (ei, ele)
  • merindea
(să)
  • merindeze
  • merindau
  • merinda
  • merindaseră
merenda
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
merinzi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: merinde
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merinde
  • merindea
plural
  • merinde
  • merindele
genitiv-dativ singular
  • merinde
  • merindei
plural
  • merinde
  • merindelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • merindă
  • merinda
plural
  • merinde
  • merindele
genitiv-dativ singular
  • merinde
  • merindei
plural
  • merinde
  • merindelor
vocativ singular
plural
merindine
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)