O definiție pentru lătuț

Explicative DEX

lătuț, ~ă [At: CIHAC I, 139 / Pl: ~i, ~e / E: lat + -uț] 1-16 (Șhp) a Lăticel (1-16). 17 sn (Reg) Șorț. 18 sm (Iht; reg) Beltiță (Alburnoides bipunctatus).

Intrare: lătuț
lătuț adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lătuț
  • lătuțul
  • lătuțu‑
  • lătuță
  • lătuța
plural
  • lătuți
  • lătuții
  • lătuțe
  • lătuțele
genitiv-dativ singular
  • lătuț
  • lătuțului
  • lătuțe
  • lătuței
plural
  • lătuți
  • lătuților
  • lătuțe
  • lătuțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)